O firmă controlată indirect de una dintre casele de brokeraj majore de la Bursa de Valori București a concesionat de la autoritatea locală din Vatra Dornei clădirile centralei în cogenerare pe gaze de 20 MW nefuncțională din municipiul sucevean, ridicată în 2008, cu tot cu terenurile acesteia, și vrea să instaleze pe amplasament încă o unitate de producție de energie termică și electrică de acest tip.
Fondul Monetar Internațional (FMI) a recomandat autorităților de la București ″introducerea unei taxe pe carbon în sectoarele transporturilor și construcțiilor sau accize suplimentare la combustibilii fosili″, însă o astfel de taxă nouă este prevăzută deja de legislația UE, urmând a intra în vigoare în 2027 sau 2028.
Pompele de căldură pot fi o soluție alternativă la extinderea rețelelor de distribuție de gaze și hidrogen, arată o analiză realizată de Bankwatch România, cu sprijinul Energy Policy Group.
Cel mai mare producător de gaze naturale din România, Romgaz, și cel mai mare producător național de energie termică, Electrocentrale București (ELCEN), ambele controlate de stat prin Ministerul Energiei, nu au reușit să se pună de acord asupra interpretării legislației în vigoare privind prețul de vânzare al gazelor și, în consecință, au convenit să reducă cantitatea livrată de Romgaz către ELCEN printr-un act adițional la contractul dintre ele, după ce nici Ministerul Energiei și nici Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) nu au fost în stare să le explice ce vrea să spună legea.
Românii considerați a fi ″vulnerabili″ vor primi anul viitor ajutoare de la stat pentru plata facturilor la energie în sumă totală de 1.400 lei/beneficiar, din fonduri UE, a anunțat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).
Guvernul suplimentează cu 150 milioane lei bugetul pe anul în curs al Ministerului Dezvoltării, din Fondul de rezervă bugetară, banii urmând să fie folosiți în 2022 la decontarea a cel mult 50% din facturile de achiziții de cărbune, păcură și biomasă ale unităților administrativ-teritoriale ce dispun de sisteme centralizate de încălzire ai căror producători de energie termică funcționează cu acești combustibili.
Românii considerați a fi ″vulnerabili″ vor primi anul viitor ajutoare de la stat pentru plata facturilor la energie în sumă totală de 1.400 lei/beneficiar, din fonduri UE, a anunțat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).
Producătorii de energie termică pe bază de gaze naturale care rămân fără sursă de combustibil iarna aceasta ar putea avea furnizor de ultimă instanță (FUI) dedicat lor, numit de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), potrivit amendamentelor la proiectul legii de aprobare a OUG nr. 119/2022 votate marți în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților. Proiectul va fi supus miercuri la vot în plenul Camerei Deputaților, care este cameră decizională.
Electrocentrale București (ELCEN), principalul producător de energie termică pentru sistemul centralizat de încălzire al Capitalei, dar și unul dintre cei mai importanți producători de electricitate din România, a convenit să încheie contract cu producătorul de profil Romgaz privind livrarea de gaze pentru centralele ELCEN în cursul lunii noiembrie, pentru restul lunilor de iarnă negocierile fiind încă în derulare între cele două companii de stat controlate de Ministerul Energiei.
Zoltan Nagy-Bege, vicepreședinte ANRE a declarat, în emisiunea Talk News de la Profit News TV, că pentru această iarnă trebuie să fim pregătiți și pentru cel mai negru scenariu și trebuie să umplem depozitele la maximum posibil, în niciun caz nu trebuie să ne mulțumim cu limita de 80% impusă de UE, ci să mergem spre 90% sau 95%. El a mai arătat că ne așteaptă o iarnă foarte complicată, și nu din punct de vedere meteorologic ci al asigurării aprovizionării cu gaze și energie, pentru că sunt foarte multe lucruri impredictibile.
Premierul Nicioale Ciucă și președintele PSD, Marcel Ciolacu, liderii coaliției de guvernare, au confirmat datele prezentate de Profit.ro cu privire la posibilitatea unui deficit de energie electrică din producția internă pentru acoperirea consumului României în iarna care vine, asigurând în același timp că nu există riscul ca țara să rămână fără energie. Premierul Ciucă a completat însă spunând că Guvernul va analiza și cele mai negre ipoteze și scenarii, pentru a se asigura că cetățenii nu rămân fără energie la iarnă.
Nu este exclus să fie nevoie ca alte sisteme energetice naționale din Europa să intervină în sprijinul României.
Guvernul a redus cu 40% prețul reglementat cu care producătorii români de gaze naturale, cei mai mari fiind Romgaz, OMV Petrom și Black Sea Oil&Gas, sunt obligați să vândă gaze din producția proprie centralelor de producție de energie termică ce alimentează sistemele centralizate de încălzire a populației, precum cel operat de Termoenergetica la București, sau furnizorilor acestora.
Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila, a aprobat, marți, repartizarea către bugetele locale ale unor unități administrativ-teritoriale a celei de-a cincea tranșe, în valoare de 17.224.697,31 lei, din subvenția de compensare a costurilor legate de achiziția gazelor naturale necesare producerii energiei termice în sistem centralizat pentru sezonul rece 2021-2022.
Ministerul Dezvoltării a aprobat repartizarea către bugetele locale ale unor unități administrativ-teritoriale a primei tranșe, în valoare de 42 milioane lei, din subvenția de compensare a costurilor legate de achiziția gazelor naturale necesare producerii energiei termice în sistem centralizat pentru sezonul rece 2021-2022.
Cel mai modern sistem centralizat de distribuție termică din țară, al Oradiei, va scoate, în fiecare lună de iarnă din acest sezon, peste 700 de lei din buzunarul locatarilor din apartamentele de 2 camere. Anunțul a fost făcut chiar de către primarul municipiului, Florin Birta, acesta justificând creșterea facturilor cu minim 40% prin imposibilitatea de a aloca mai mulți bani, din bugetul local, pentru a atenua mai eficient creșterea costurilor cu combustibilul utilizat în producția de energie termică. Noul cost al gigacaloriei, calculat de către municipalitatea bihoreană, este de 525 lei, din care un procent de doar 25% este subvenționat local.
Compania de stat Nuclearelectrica (SNN), unul dintre marii producători de energie electrică ai României, care și-a majorat recent cu peste 40% estimarea de profit pe anul acesta ca urmare a scumpirii galopante a curentului electric pe piețele angro, se va "confrunta" curând în mod direct, din postura de client cu consum "casnic" din punct de vedere cantitativ, cu creșterile masive de prețuri de pe piața gazelor naturale.
USR, care a anunțat că îl va propune pe Dacian Cioloș pentru funcția de premier la consultările de la Cotroceni cu președintele Klaus Iohannis, propune negocierea unui program de guvernare care să includă mai multe măsuri de contracarare a efectelor scumpirilor galopante ale energiei electrice și gazelor naturale din ultima perioadă, măsuri care ar urma să vină în completarea compensării facturilor la iarnă legiferată deja de Guvernul Cîțu înainte de a fi demis prin moțiune de cenzură.
Premierul Cîțu a declarat că Guvernul va veni cu o soluție ”de a finanța și de aproba mai repede consumatorul vulnerabil”, având în vedere că firmele din domeniu au înregistrat profituri mai mari în urma creșterii prețurilor.
Noua politică ecologică europeană va avea nu numai consecințe pozitive, ci va impune și costuri suplimentare, conducând la majorarea prețurilor energiei produse în mod tradițional, în principal ca urmare a creșterii prețului certificatelor de carbon. În următoarele două decenii modul în care consumatorii se vor încălzi se va schimba dramatic, decizia urmând a fi una descentralizată și va aparține în principal consumatorilor individuali și autorităților locale.
Față de varianta discutată în primă lectură de Guvern în ianuarie, marea noutate este că, după ce va fi eventual adoptată de Legislativ și promulgată de președinte, Legea consumatorului vulnerabil va intra în vigoare doar de la 1 septembrie 2022 și nu de la 1 septembrie anul acesta, cum se preconiza inițial.
Consumatorii vulnerabili vor fi împărțiți în 4 categorii: din motive de venit, din motive de vârstă (pensionarii), din motive de sănătate (cei care au nevoie de aparate medicale electrice pentru a rămâne în viață sau pentru menținerea stării de sănătate, au probleme psihice, deficiențe locomotorii, de vedere sau de auz) și ca urmare a faptului că au gospodării aflate în zone izolate (situate în afara localităților și neconectate la rețelele de utilități, iar locatarii se încadrează și în categoria consumatorilor vulnerabili din motive de venit).
Consumatorii vulnerabili vor fi împărțiți în 4 categorii: din motive de venit, din motive de vârstă (pensionarii), din motive de sănătate (cei care au nevoie de aparate medicale electrice pentru a rămâne în viață sau pentru menținerea stării de sănătate, au probleme psihice, deficiențe locomotorii, de vedere sau de auz) și ca urmare a faptului că au gospodării aflate în zone izolate (situate în afara localităților și neconectate la rețelele de utilități, iar locatarii se încadrează și în categoria consumatorilor vulnerabili din motive de venit).
Municipiul Timișoara ar putea rămâne fără apă și încălzire, din cauza datoriilor pe care le are Colterm, societatea de termoficare. Stocuri de cărbune și gaze mai sunt până luni, iar marți ar putea să fie întrerupt agentul termic. Situația este cu atât mai gravă cu cât principalele spitale, inclusiv cele din prima linie COVID-19, sunt conectate la sistemul centralizat de încălzire. La solicitarea Primăriei Timișoara, Instituția Prefectului a cerut Guvernului sprijin, iar primarul Dominic Fritz spune că numai în acest an s-au plătit, pentru Colterm, 82 milioane de lei.
În România, proiectul de lege care interzice debranșările de la sistemele centralizate de încălzire și instalările de centrale de apartament în zone declarate de primării ca fiind zone unitare de încălzire nu a mai prins anul trecut votul final în Camera Deputaților înainte de vacanța parlamentară, însă se află în continuare pe ordinea de zi a Camerei.